Ce face efectiv piroliza (și ce nu face)
Piroliza este descompunere termică în absența oxigenului — materialul este încălzit la 300–900°C fără să ardă. Ieșirea constă în trei fluxuri de produse simultane: un cărbune solid (sau biocarbune), un lichid condensabil (ulei de piroliză) și un gaz necondensabil (gaz de sinteză).
Ce NU ESTE piroliza: nu este incinerare, nu este gazeificare și nu este o mașină universală de distrugere a deșeurilor. Funcționează bine cu materii prime uscate și organice. Funcționează prost cu intrări umede, eterogene sau bogate în clor.
Lentă vs rapidă vs flash: ce mod pentru ce obiectiv?
Distribuția produselor pirolizei nu este fixă — o reglați ajustând temperatura și rata de încălzire:
| Parametru | Piroliză Lentă (Carbonizare) | Piroliză Rapidă | Piroliză Flash / Gazeificare |
|---|---|---|---|
| Temperatură | 300–500°C | 450–600°C | 700–900°C |
| Rata de încălzire | 1–10°C/min | >100°C/s | >1.000°C/s |
| Timp de ședere | Ore | 0,5–2 secunde | <0,5 secunde |
| Randament biocarbune (% alimentare uscată) | 25–35% | 10–25% | <10% |
| Randament bio-ulei (% alimentare uscată) | 25–40% | 60–75% | 5–15% |
| Randament gaz sinteză (% alimentare uscată) | 25–35% | 15–25% | 75–90% |
| Focus comercial | Biocarbune (amendament sol, credite carbon, metalurgie) | Bio-ulei (înlocuitor combustibil, materie primă chimică) | Gaz de sinteză pentru producție de energie sau H₂ |
Materia primă: variabila decisivă
Fiecare proiect de piroliză care a eșuat în ultimul deceniu a avut un lucru în comun: materia primă a fost slab caracterizată înainte de proiectarea instalației. Trei reguli se aplică tuturor materiilor prime industriale de piroliză:
Regula 1: Trebuie să fie uscată. Majoritatea reactoarelor necesită umiditate la intrare sub 15–20%. Biomasa umedă, nămolul umed și reziduurile agricole umede necesită uscare prealabilă.
Regula 2: Trebuie să fie consistentă. Variabilitatea compoziției materiei prime determină variabilitatea produselor.
Regula 3: Conținutul de halogeni trebuie controlat. PVC și compușii clorurați creează HCl în gazul de sinteză, necesitând sisteme costisitoare de curățare a gazului.